Locuitorii zonelor temperate viseaza adesea la destinatii exotice, cu vegetatie luxurianta care sa acopere spatii montane ce cad brusc in apele calde ale oceanului. Tot mai multi turisti prefera astfel de arii cu populatii indigene, ale caror ocupatii traditionale valorifica resursele uscatului limitat si ale marii infinite. Printre aceste destinatii se numara si 115 insule (totalizand o suprafata de 455 km2) care formeaza arhipelahul Seychelles situat in Oceanul Indian, la nord-est de Madagascar. Aceste insule magice, datorita nuantelor ce se imbina extrem de placut, de la bleu-turcuazul apelor si verdele crud al unei vegetatii exuberante, pana la culoarea celui mai fin nisip al plajelor, par un colier de perle insirate pe albastrul profund al Oceanului Indian.
Se pare ca primele contacte cu insulele Seychelles dateaza din secolul al IX-lea. Intai atestarea ii apartine insa lui Ibn Majad (1462), care mentioneaza denumirea de „Zarine” (ceea ce inseamna in limba persana „insula aurita”), atribuita probabil insulei principale, Mahe. Portughezul Vasco de Gama, in drumul sau spre Indii, descopera acest arhipelag, in anul 1502. Denumirea de Zarine este extinsa la principalele 7 insule ale arhipelagului, in timpul lui Suleyman El Mahri, cand acestea vor fi denumite „sete irmas”, adice cele „sapte surori”.
Activitatile turistice se bazeaza pe un potential natural si cultural foarte ridicat. Dintre cele 115 insule, 42 sunt granitice, avand forme rotunjite si aparand ca adevarate inselberguri, datorita eroziunii puternice si indepartarii invelisului de sol. Celelalte 73 de insule sunt de natura coraligena, uneori cu doar cativa metri deasupra nivelului marii, aflandu-se in diferite stadii de evolutie, de la recifi la atoli. Altitudinea redusa si lipsa apei potabile au facut ca o mare parte dintre aceste insule sa nu fie locuite permanent. Spre deosebire de acestea, insulele granitice prezinta altitudini mai mari, fara a depasi 1000m (varful Morne Seychellois, 905m, in insula Mahe).
Conditiile climatice, caracterizate printr-o umiditate foarte ridicata si prin ploi abundente, mai ales in perioada decembrie-mai, favorizeaza o vegetatie tropicala luxurianta, cu specii lemnoase de esenta rara si cu palmieri, dintre care se detaseaza cocotierul de mare. Acesta este un arbore gigant care produce un numar redus de nuci (aproximativ30), ce se coc in circa 10ani si ating pana la 25kg fiecare. Printre speciile de animale, se remarca faimoasele testoase de mare (peste 200.000 de exemplare, avand fiecare in jur de 300kg), precum si mai mult 800 specii de pesti specifici Marilor Sudului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu